Gresirea cerului

Zburau vulturii intorsi pe spate
si cu gheara intoarsa in sus
ca pe niste miei sa fure,
steaua cu lumina ondulata;

Ca pe niste miei sa fure de sus
lumina ochilor mei.

Zburau vulturii intorsi
si pe spate prin cer
spinarile lor coborasera jos
si se stergeau de sternul meu.

Cel le era trupul meu de carne,
pamantul le era lumina aceea
de sus a ochilor mei.

In memoriam Nichita Stanescu.
Postat de: Razvan Dumitru