Irei

Plang umbre stacojii
din lumanarile de ceara,
de dorul irei ce aseara
inca mai spera sa vii…

dar n-ai sosit si cercul
s-a-mpaturit intr-un patrat,
patat de timp si-uitat
pe dos in prospectul

unei iubiri perfect defecte,
defectiva de plural,
un bazar carnal, formal
suicidul unei cauze-n efecte.

Ma iubesc cu iza in uitare
exact langa fereastra irei,
in carambolul furiei
si gerului din tine. Doare.