Ceasornicarul orb

Ceasornicarul OrbVoi orbi cu timpul
plangandu-Ti urma
gravata-n tipete de ceara
ducandu-ma cu totul
intru-totul
unei lumanari ce-aseara

inca mai spera in Tine
si-n ce-a fost odata
sfant si nu va mai fi…
niciodata

Julit pe tample (de) vechiul nou
te-am gasit, Pamant, tacut in Cer.
a trecut insa Cuvantul
si-am incetat sa sper…

Mi-am ars credinta
si crematoriul geme
de sperante carbonizate
cu epitaf (de)vreme.

Oare tu esti, Desertaciune
dintr-un vid flamand
ce-mi va devora sternul de mar
incet si pana cand

Voi orbi cu timpul,
plangandu-Ti urma
gravata-n tipete de ceara
ducandu-ma cu totul
intru-totul
unei lumanari ce-aseara

inca mai spera in Tine
si-n ce-a fost odata
sfant si nu va mai fi…
niciodata


Comentariile sunt inchise.

-->

Info

Umanitatea: incotro ?

Abonare RSS

Fii la curent cu ultimele articole postate prin RSS feed sau prin abonare la e-mail.

Click aici pentru RSS Feed

Publicitate